Artist realist

Giacomo Balla

Pin
Send
Share
Send
Send




Biacomo Balla, (născut la 24 iulie 1871, Torino, Italia - a murit 1 martie 1958, Roma) Artist italian și membru fondator al mișcării futuriste în pictura. Balla a avut puțină formare de artă formală, urmând o scurtă școală la Torino. Sa mutat la Roma în vârsta de 20 de ani. Ca tânăr artist, el a fost puternic influențat de neo-impresionismul francez în timpul unei șederi pe care a făcut-o la Paris în 1900. La întoarcerea sa la Roma, a adoptat stilul neo-impresionist și la împărțit doi artiști mai tineri, Umberto Boccioni și Gino Severini . Lucrările timpurii ale lui Balla reflectă tendințele contemporane ale francezilor, dar, de asemenea, sugerează interesul său de a-și face lumina și efectele sale.





Balla, Boccioni și Severini treptat au intrat sub influența poetului militar Filippo Marinetti, care în 1909 a lansat mișcarea literară numită Futurism, încercare de a revitaliza cultura italiană prin adoptarea puterii științei și tehnologiei moderne. În 1910, Balla și alți artiști italieni au publicat Manifestul Tehnic al Picturii Futuriste. Spre deosebire de majoritatea Futuristilor, Balla era un pictor liric, nemaipomenit de mașini moderne sau de violență. Studiul luminii stradale a luminii (1909), de exemplu, este o imagine dinamică a luminii. În ciuda gustului său unic în materie, în lucrări precum acest Balla dă un sentiment de viteză și de urgență care pune picturile sale în conformitate cu fascinația lui Futurism cu energia vieții moderne. Una dintre lucrările sale cele mai cunoscute, Dinamismul unui câine pe o leșie (1912), arată o vizualizare aproape cadru cu o femeie care merge pe un câine pe un bulevard. Lucrarea ilustrează principiul său de simultaneitate - adică, redarea mișcării prin prezentarea simultană a mai multor aspecte ale unui obiect în mișcare. Acest interes în capturarea unui singur moment într-o serie de avioane a fost derivat din cubism, dar, fără îndoială, a fost legat și de Balla interes în tehnologia fotografiei. În timpul războiului mondial, Balla a compus o serie de tablouri în care a încercat să transmită impresia de mișcare sau de viteză prin folosirea avioanelor de culoare; aceste lucrări sunt probabil cele mai abstracte din toate picturile futuriste. După război, el a rămas credincios stilului futurist mult timp după ce ceilalți practicanți l-au abandonat. Pe lângă pictura sa, în decursul acestor ani a explorat scenografia, designul grafic și chiar acționând. La sfârșitul carierei sale, el și-a abandonat urmărirea pe tot parcursul vieții de aproape abstractizare și a revenit la un stil mai tradițional. | © Encyclopedia Britannica, Inc.






















































BALLA, Giacomo - Nacque a Torino în 18 august 1871. Temperamento indipendente, sicuro di sé, studiò pittura da autodidatta, ed ancora molto giovane, nel 1893, venind un stabilizator a Roma, portando con sé il ricordo dei colori densi e alonati del Fontanesi , e della tavolozza divizione di Previati e di Pelizza da Volpedo, insieme con gli accenti romantici e liricizzanti della loro "Pietà"sociale.La sua educație și completă a Parigi, porumbei trascorse qualche mese nel 1900, asimilando al divizionismo lombardo qualcosa della profondità luminosa di Seurat, Cross e Signac, ma orezvendo anche particolari sugestie dal virtuosismo veristico e dal patetismo di Eugène Carrière.Tornato a Roma, lavorò alacremente nel suo studio di Porta Pinciana, toate apartamentele de pe insula Bologhese, sunt izolate în vilele Villa Borghese și sunt situate în apropierea parcului, în apropiere de Boccioni e Severini, în apropierea lacului Quello studioului, a primelor insecții, la prima apertura verso a unei metodologii moderne de interpretare a culorilor și a luceirii luci dai principiile divizionismului de dovezi în materie de conștiințe dinamice ale futurismului.Per parte a lui B. rimaneva legat de o ordonanță dublă a interesului; il primo, di timbro sentimentale e humanitario connesso con la tradizione del verismo romantico, l'altro precipuamente stilistico ev isibilistico, come calcolatore e sperimentatore, sul ceppo divisionista, di complessi problemi ottici implicanti effetti di resa luminosa e prospettica. Le datorită esperienței ricombaciavano în un accentuata inimă lirică și spiritualistică. Presto consacrato maestro, anche dal succeso ufficiale que non tardo a sorridergli, dipinse quegli an quadri che ebbero una rilevante notorietà, vin Affetti (1900), Allo specchio (1904, Gall. Naz. d'Arte Modema, Roma), Salutando. Il Fallimento (1902, coll. G. Cosmelli, Roma), un dipinto dove appariva soltanto una porta sbarrata e, su di esse, delle scritte burlesche tracciate col gesso dai monelli, suscitò scalpore, per la concezione ritenuta audacissima, e insieme ammirazione per il minuzioso virtuozismo della figurazione.Un altro dipinto che suscitò grande curiosità ed interesse, e che rumane ancor oggi un singur documento dell'estro inventivo e della maestria tecnica del B., è Tromba di scala (1908; coll.H. L. Winston, Birmingham, Mich.), dovezile cu o iluzie de la o scală, care să sugereze un ritm al unei spirale a divita cvasi già astratto, tanto da anticipare certificat și ritmici de succesive compozioni futuriste.Quando ebbe inizio l'avventura futurista, il B., affascinato dalle idee del suo amico e discepolo Boccioni, aderând entuziasmul al cincilea, sotoscrivendo i Manifesti del 1910, a decis o tentare nu mai esperienze anche a costo di compromettere le brillanti posizioni già raggiunte. De asemenea, este vorba de personalitatea personală, specia nelle prime, e numele nota, esperienza intorno al 1911-1912. Recatos în Germania nell'estate del 1912, il B. realizzò a Düsseldorf, în formă totalmente astratte, la decorazione ad affresco di casa Löwenstein. Di questa decorazione nulla è rimasto, tranne alcuni disegni e studi su carton e tela: sono compozioni geometriche di triangoli, quadrati, trapezi, combinazioni di linee strisce luminose, diagrame fantastici che la registrato le vibrazioni del colore e della luce.In stretto rapporto con studiou sono alcuni suoi dipinti del 1912, în cazul în care au fost supuse unei revizuiri a compenetrazione iridiscente (eredi Balla, Roma; ecc.), e calche scultura, ugualmente astratta. Cu toate acestea, în ceea ce privește cercetarea europeană, este necesar să se țină seama de faptul că, în prezent, se impune o limitare a decorativității și a speranței de cercetare. Rezultatele studiului au arătat că, per alinearsi, nel 1912, care nu este aplicată în Italia, toate ale căror predicate au fost precedate, altele decât interpretarea alla lettera nel notissimo dipinto Cagnetta al guinzaglio (coll.gen. A. Conger Goodyear, New York), dove il movimento della bestiola epoe reso moltiplicando all'infinito le zampe, în baza principalei fotografi e cinematografico della persistenza delle immagini nella retina: anche qui siamo nell'ambito di una intenione sperimentale che si risolve in finissima decorazione, di sapore ancora "libertatea". Submite datele furnizate de producție nu sunt tipice: Spessori d'atmosfera (1913, attualmente irreperibile), Linee andamentali succesioni dinamiche (1913, Milano, col. G. Mattioli), Volo di rondine (coll. J.Slifka, New York; Marlborough Fine Art Ltd, Londra, già coll. P. Campilli, Roma), Velocità auto-luci (1913, col. Morton G. Neumann, Chicago, ec.), Vortice (1914, col. J. Slifka; altra versiune, studio d'arte Luca Scacchi Gracco, Milano), Velocità astratta (1914, col. J. Slifka, New York; ecc.), Iniezioni di futurismo, Mercurio che passa davanti al sole (coll. Mattioli, Milano; eredi Balla, Roma; coll. H. L. Winston, Birmingham, Mich .; Mus. Naz. d'arte moderna, Parigi, ec.), Ritmi del violinista (1914, col. Estorik, Londra), Canto patriottico și Villa Borghese (1915, coll. priv., Torino).? Una nu pittura aperta, nitida e gioiosa nelle sue marehe stesure timbriche, senza reziduuri atmosferico-tonali, e nei suoi ritmi chiaramente scanditi. Nonostante egali aderisca agli assunti di scomposizione dinamica del futurismo, care presupune o raportare a unui oggetto, cu o pură deformată nella cu dialectica cu l'ambiente, operă de B. rimane legata de o aspirazione astratto-geometrica, che libera in fantasie di culoarea sentimento di gioconda vitalità, di entusiasmo perennemente giovanile; il senso dinamico di queste opere è interne, nasce da una spinta che è insita nella forza dello stile. Il decorativo, al doilea concezione che costituzionalmente ancoră "libertate", și sposta totul, și alto spiritismul.Il B. apare ca un autentic interpret de cert aspetto radicalmente ottimistico, quasi goliardico, dell'ideologia futurista. , anche la sua figura fisica ispirava un'immediata atractie si simpatie. "B. - lo descriveva Marinetti -, coi baffetti da gatto datorită occhi di luce, era riconoscibile o viziune pe colori delle sue cravatte, minuscole, ma coloratissime"E Prampolini:"Bastava vederlo, intenționa, con quella sua particolare personalità viva e persuasiva, fatta di atteggiamenti e gesti rapide, veloci, scattanti, das ritm espressivi, punteggiati da parole e accenti imprevisti o da onomatopee fonetiche e astratte"Ancheta este un punct de vedere critic, o primă sugestie de definire a temperaturii sușătoare a limbii străine" Spirito solare ","architetto dinamico di atmosfere"Definiți-o pe Marinetti."Era una gioia dell'attivismo-creatore quella și viveva nel clima esplosivo e saturo di fermento vitale dello studio di B.", scriveva Prampolini."Queste - diceva lo stesso Prampolini - erano le vocali del nuovo alfabeto plastico-astratto"În realitate, se impune o prioritate a anastratului, ne confruntă cu un copil, de un Mondrian, de un Kandinskij, de restaurante platonice, de un adevărat gripă la suflet, în timp ce, pe de altă parte, continuă o coltivare a filonului tradițional și figurativ, care nu a mai fost prezent în anul 1935, la futuristul de producție, care nu era la bordul lui Boccioni, în 1916, a fost prescrisă în contemporanee rinunce alla esperienza futurista dei Carrà, dei Severini, dei Rosai lo avessero completamente izolato dai vecchi compagni.seră futuristă" (cfr. Cangiullo), colaborò con una "SINTESI"volumul di F. T. Marinetti, Teatro futurista sintetico, Piacenza 1921. Contribuția la teatru pentru scena Feu d'artifice (muzica di I. Stravinskij, Roma 12 apr. 1917, Teatrul Costanzi; bozzetto propr. eredi Balla, Roma; cfr. Encicl. dello Spettacolo, I, col.1316) .Il 1 ° marzo 1915 firma, cu F. Depero, il manifestă intitulato Ricostruzione futurista dell'Universo; l'11sett. 1916 il manifesto della Cinematografia futurista. Nel 1918 (anno in cui dipinse Trasformazione forme-spiriti [coll.Slifka, New York; ulteriori redazioni in altre collezioni], Linia forza di paesaggio [coll.priv., Roma], Colpo di fucile [eredi Balla, Roma; coll. p. Guarini, Milano]) este un personaj un Roma și un Milano, definit la propria pittura "giocondissima, audace, aere, elettricamente lavătă di bucato, dinamica, violenta, interventista a scoppio e sorpresa". Della succesiva produziione futurista ricordiamo: Tormento d'animo (1924-25 circa, col., J. Slifka, New York); Scienza contro oscurantismo (1920 circa, coll. A. Bajocchi, Roma); Azzurrose; Linee spaziali (1920, eredi Balla, Roma; 1925 circa, Gall. Blu, Milano); Linee-forza di paesaggio (1920, eredi Balla, Roma); Un mio istante del 4 apr. 1928, ore 10e 2 minute (eredi Balla, Roma); Numeri innamorati.Nell'anno 1929 il B. firmă il Manifesto dell'aeropittura. Nel giugno del 1930 este un personaj futurist alla Galleria del Dipinto a Roma, con prezentazione di Marinetti. În consecință, în urma unei intervenții dezamăgitoare, care a fost pusă la cale de producția futuristă, nu a reușit să ofere o oportunitate de mercato, pentru fiecare participant alături de alte traduceri. Mai mult un rom la 1 ° marzo 1958.La rivalutazione critica della sua opera di futurista si è la dopo la seconda guerra mondiale, con una serie di mostre personali (aprile 1951 alla Galleria Origine di Roma; din 1951, la Amici della Francia a Milano; noiembrie 1952 la Galleria delle Grazie a Firenze; 1956 mostra Hommage à Balla alla Galerie Cahiers d'Art di Parigi, ecc.). Opere del B. și trovano nella Galleria naz. d'arte moderna, Roma; Fiere. civica d'arte moderna, Milano; Muzeul de Artă Modernă, New York; Kunsthaus, Zurigo; Stedelijk Mus., Amsterdam; e în coloană numerică. private italiană și americană, în particular, presso gli eredi a Roma.Come tutti i futuristi, il B. fu interventista convinto; inventò il "vestito futurista antineutrale"indossato (dic. 1914) da Marinetti e Cangiullo nelle manifestazioni all'università di Roma controlori profesori ritenuti filo-tedeschi (il vestito, di cui și conserva il modello, era tricolore); un rom, partecipo alla famosa manifestazione interventista dell'11 apr. 1915, durante la quale fu arrestato Mussolini. Nel dopoguerra egli fece parte, seamă un Roma, dei Fasci politici futuristi. Il 4 genn. 1920 a intrat în direcția de stabilire a viitorului futurist (altri direttori: G. Bottai, G. Galli, E. Rocca), în ocazii della penultima trasformazione di Romafuturista, politica giornale în giornale letterario-politico; ne mantenne la direzione (con. Marinetti, Carli e Settimelli) anche în ocazie della succesiva trasformazione (7 marzo 1920) în settimanale puramente artistico-letterario. | di Maurizio Calvesi © Treccani, Dizionario Biografico degli Italiani




Manifest del colore, Giacomo Balla, 1918
  • 1) Datele sunt furnizate de fotografia de la cinematografie, la reproducerea pionierii unei persoane care nu are interes interactiv.
  • 2) Nel groviglio delle tendenze avangardistă, seano esse semifuturiste, o semifuturiste, domina il colore. Deve dominare il colorează prin privilegiul tipico del genere italiano.
  • 3) Împărțirea culorilor culorilor și a culturii culturale a culturii nordice, impunantele eterne, arhitecturi, nunți, nunți, nelucrați, neliniști, neliniști, neutrați, neliurie e indeciso.
  • 4) La pictura futurista italiana, esenta e dovendo essere semper più una esplosione di colore non puo essere che giocondissima, audace, aere, elettricamente lavata di bucato, dinamica, violenta, interventista.
  • 5) Tutte le pitture passatiste o pseudo-futuriste danno una sensazione di prevedeto, di vecchio di di sto di di già digerito.
  • 6) La pittura futurista è una pittura și scoppio, una pittura a sorpresa.
  • 7) Pittura dinamica: simultaneità delle forze.
Mainfesto Futurista di Filippo Tommaso Marinetti, Boccioni, Balla pubblicato sul giornale Le Figaro Manifestul Futurista di Filippo Tommaso Marinetti, Boccioni, Balla pubblicato sul giornale Le Figaro
Russolo, Carrà, Marinetti, Boccioni e Severini și Parigi per inaugurazione della prima mostra del 1912

Priveste filmarea: Pittura del '900 Giacomo Balla ed il Futurismo (Mai 2020).

Загрузка...

Pin
Send
Share
Send
Send